Cum arată calendarul evreiesc?
Și întrebarea ce ar urma în mod natural este: “Bine, lasă designul, dar cum arată el? Cum adică Tamuz e iunie/iulie? Dar între ce date exact?”
Ei bine, aici trebuie să verific, pentru că în fiecare an e altfel.
Cum a fost elaborat calendarul?
Personal, eu cred că înțelepții noștri s-au adunat și au spus: “hai să găsim cel mai complicat algoritm posibil și acela va rămâne. Și pentru că e atât de complicat de urmărit, va fi nevoie de doi martori care să certifice începutul de lună, iar în Diaspora, sărbătorile vor fi cu o zi mai lungi, ca să fim siguri că nimerim măcar o parte din zilele corecte. Iar când spunem “sărbătorile”, desigur ne referim doar la o parte din sărbători, nu la toate – o astfel de consecvență ar face tot algoritmul prea plictisitor.”
Vă invit să citiți algortmul următor și să vedem dacă poate cineva contrazice ipoteza mea.
Calendarul Evreiesc este o combinație a calendarului Lunar cu cel Solar. Fiecare dintre luni începe, când e lună nouă (pe cer 🙂 ). Până aici totul ok, avem 12 luni, fiecare a câte 29 sau 30 zile. Și, pregătiți-vă, de aici începe haosul:
- trick 1: Rosh Hashana, anul nou evreiesc (momentul când schimbăm numărătoarea anilor de exemplu de la 5780 către 5781, în toamna asta) este celebrat în luna Tishrei. Cu toate astea, Tanach-ul ne învață că prima lună din an este Nissan (luna în care celebrăm Pesahul)
- trick 2: Nissan trebuie să fie mereu primăvara. Însă dacă am respecta regula că lunile ar începe cu fiecare lună nouă, Nissan s-ar decala de la an la an cu câte 11 zile (calendarul lunar are 354 zile, față de cel gregorian 365) ajungând în scurt timp și în celelalte anotimpuri.
- Cum reglăm asta? Nimic mai simplu, spun înaintașii noștri: ani bisecți (trick 3). A, nu, nu din cei plictisitori si previzibili care adaugă câte o zi suplimentară o dată la fiecare 4 ani. Noi vom adăuga câte o lună suplimentară, pe care o vom numi ca pe o lună deja existentă – Adar 2, pe care o vom adăuga de 7 ori, într-un ciclu de 19 ani, (fie la 2 ani, fie la 3). Astfel, într-o serie de 19 ani avem o alternanță între:
- 12 ani x 12 luni x 29/30 zile
- 7 ani bisecți x 13 luni x 29/30 zile
- trick 4: numărul de zile din fiecare lună. Lunile anului au fiecare 29, respectiv 30 de zile, însă nu toate la fel în fiecare an. Heshvan și Kislev, pot avea fie 29, fie 30, și în funcție de zilele săptămânii, astfel ca Yom Kippur să nu fie lângă Shabat (vineri sau duminică), iar HoShana Raba să nu fie de Shabat.
- trick 5: unele sărbători au o zi în plus în Diaspora față de Israel: Pesah, Sukot (ceea ce implică sărbătorirea Simhat Tora în date diferite în Israel și diaspora) și Shavuot.
Și de parcă nu ar fi de ajuns, ar mai fi câteva aspecte precum:
- ziua începe de fapt seara (având ca sursă relatarea creației în Tora: “a fost seară, apoi dimineață.”)
- depinzând de apusul soarelui, ora de începere a noii zile variază, iar ca rezultat Shabatul începe și se încheie în fiecare săptămână la o oră diferită
- Săptămâna începe de duminică
- Niciuna din zilele săptămânii cu excepția Shabatului nu are o denumire, ci numără de la Shabat (Yom Rishon – duminică = prima zi; Yom Sheni – luni = a doua zi ș.a.m.d.)
Ei? Am avut dreptate? Să mai zică cineva că nu se simte special. Și ca să venim în ajutorul vostru, am creat un Calendar, unde vom adăuga sărbătorile evreiești din fiecare lună. De asemenea, veți găsi și evenimentele sau programele comunitare Recommended by J-Nutshell, pe care considerăm că nu trebuie să le ratați.
Și pentru că ați ajuns până în acest punct al postării am un cadou pentru voi: un mic calculator online care vă va spune când este ziua voastră de naștere conform calendarului evreiesc.
Acum aveți ocazia să vă sărbătoriți ziua de naștere în fiecare an pe altă dată 🙂